Obiective turistice

Vulcanii Noroioşi

Vulcanii noroiosi de la Paclele Mari si Paclele Mici (la 12 km de Berca) au fost descoperiti de francezul H. Cognand, in 1867, cu ocazia unor prospectiuni petroliere. In anul 1924, aceasta zona a fost declarata rezervatie naturala.

Vulcanii noroiosi sunt de fapt cratere in miniatura. Gazele naturale aflate la mai mult de 3000 metri adancime, in drumul lor catre suprafata, intra in contact cu panza freatica si solul argilos.

Astfel, datorita noroiului aruncat afara odata cu gazele, la suprafata se formeaza – vulcani noroiosi – conuri de diferite marimi. Acestia se intind pe circa 30 ha si reprezinta un fenomen unic in Romania.

Datorita straturilor de noroi uscat, locul are aspect selenar.

Mănăstirea Ciolanu

Manastirea Ciolanu este situata in vecinatatea localitatii Magura, judetul Buzau. Este atestata documentar din secolul al XVI-lea. Are doua biserici, una la intrare, numita Biserica din Vale si o alta, mai veche, la cativa zeci de metri mai sus, numita Biserica din Deal.

Dupa traditie, manastirea ar fi fost ctitorita de Doamna Neaga la anul 1590, desi alte izvoare indica drept ctitori, la anul 1568, pe boierii Dumitru Ciolanu din Transilvania, Radu si Dragomir Sorescu din Vernesti.

Cladirea Bisericii din Vale dateaza din 1828, fiind legata de numele episcopului Chesarie al Buzaului; Biserica din Deal este mai veche.

Biserica veche a fost ridicata de Doamna Neaga, sotia lui Mihnea Turcitul, in anul 1589. Era in timpul unei invazii si Doamna Neaga, impreuna cu cei cinci copii ai sai, s-a refugiat in vatra de sihastrie ce functiona aici.

La Manastirea Ciolanu sunt adapostite si multe dintre icoanele realizate de Tattarescu, nepot al lui Nicolae Teodorescu Pitarul, cel ce a zugravit biserica mare si care a condus scoala de pictura de la Buzau, pe la jumatatea secolului XIX.

Din Grecia, in jurul anului 1830, au fost aduse la Ciolanu moastele mai multor sfinti, care se afla intr-o racla, in biserica mare. Astfel, manastirea se bucura de ocrotirea Sfintilor Gheorghe, Mercurie, Pantelimon, Haralambie, Trifon, Eftimie, Ignatie, Acachie, Neofit si Parascheva.

Chiar langa manastire, pe terenurile acesteia, a functionat, in ultimele decenii ale secolului XX, tabara de sculptura de la Magura.

Tabăra de sculptură de la Măgura

Langa manastirea Ciolanu din judetul Buzau se afla o expozitie de sculptura in piatra in aer liber. Expozitia se intinde pe o suprafata de 21 ha fiind cea mai mare expozitie de acest fel din tara si una dintre cele mai mari din lume.

Aceste creatii unice exprima stari, sentimente, evenimente si sunt rodul muncii sculptorilor pe parcursul a 16 ani. Intre anii 1970 si 1986, an de an, in lunile august si septembrie 16 sculptori veneau si ciopleau piatra in aceasta zona. Astfel, in cele 16 editii care marcau 16 secole de atestare documentara a municipiului Buzau (376 – 1976) au luat nastere 256 sculpturi exceptionale.

In aceasta tabara de sculptura au lucrat 163 de artisti. Fiecare artist isi alegea tema dorita. La sfarsit, lucrarile terminate erau donate de artisti, intr-un cadru festiv, judetului Buzau.

Expozitia este un muzeu in aer liber, nu sunt garduri si nu se plateste pentru vizitare.

Biserica din munte Aluniş

Satul Alunis se afla la aproximativ 150 km de Bucuresti. Localitatea este inconjurata de numeroase vestigii foarte vechi. Printre acestea se afla si o biserica care dateaza din anul 1274.

Biserica Alunis a fost sapata intr-un masiv stancos de catre doi ciobani, Vlad si Simion, pe la anul 1274. Biserica este atestata documentar la anul 1351 si a fost schit de calugari pâna la 1871.

Intre anii 1840 si 1850 se construieste la intrarea in biserica, pridvorul de lemn. Acesta se afla in exteriorul stancii si este perpendicular pe biserica sapata in piatra. Langa biserica, se mai afla trei incaperi sapate, de asemenea, in stanca. Aceste incaperi au servit drept chilii pentru calugari.

Muzeul de chihlimbar Colţi

Supranumită şi Muzeul chihlimbarului, unică în ţară prin varietatea şi dimensiunile exponatelor de chihlimbar, colecţia, inaugurată o dată cu reluarea serbării folclorice Floare de Colţi

Expozițiile de bază valorifică, de asemenea, colecția de flori de mină și exponate de paleoarheologie din patrimoniul Muzeului Județean Buzău.

După reabilitarea clădirii în 2019, muzeul s-a redeschis în august 2020, într-un nou concept expozițional, prezentând publicului colecția de chihlimbar: pepite de diferite dimensiuni, bijuterii (inele, cercei, pandantive, şiraguri de mărgele etc.), unelte de extracție și prelucrare a chihlimbarului (strung din lemn, ciocane, lămpaşe, târnăcop). Expoziția prezintă informații despre savantul Gh. Munteanu-Murgoci (1872-1925), întemeitor al școlii românești de pedologie și autorul lucrării „Zăcămintele succinului din România” (prima teză de docență în mineralogie din România).

Focul viu

Focul Viu este un fenomen natural datorat emanației de gaze naturale care iese la suprafață prin fisurile scoarței terestre formând flăcări ce ard, aprinse fiind de razele solare (sau de către oameni daca flacăra se stinge).Acest fenoment exista in Subcarpații Buzăului pe versantul vestic a culmii Breazău, aflat pe stânga văii Slănicului la NNE de satul Terca, comuna Lopătari, județul Buzău, Muntenia, Romania, la o altitudine de aproximativ 1030 m.

Fundamentul apariției fenomenului este reprezentat de existența depozitelor subterane de hidrocarburi.

Se pot vedea flăcări care izbucnesc din pămant înălțându-se în bătaia vântului, uneori cu o înălțime mai mare alteori abia pâlpâinde – depinde foarte mult de presiunea gazelor din interior și de starea vremii: la fel de bine pot fi stinse temporar

Sărata Monteoru

Sărata-Monteoru (denumit pe scurt și Monteoru) este un sat în comuna Merei, județul Buzău. Sărata-Monteoru este o stațiune balneară situată în zona central-vestică a județului Buzău .

Localitatea  a fost întâi cunoscută între localnici pentru apele tămăduitoare ale izvoarelor sărate.

În această zonă, petrolul există în subsol la adâncime mică, iar apele din subteran au conținut mare de petrol, brom, iod și sare, motiv pentru care localnicii folosesc doar apă îmbuteliată, cea din fântâni nefiind utilizabilă. Aceste ape sunt, însă, folosite pentru tratamente medicinale; ele curg din 15 izvoare aflate în toată depresiunea.

Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, localitatea și terenurile din jur au fost cumpărate de grecul Grigore Monteoru, care a dat și numele localității; acesta a exploatat cu succes zăcămintele de petrol, înființând aici și singura mină de petrol din Europa, după care a folosit câștigurile pentru a finanța investiția într-o stațiune turistică.